10.31.2010

Frumusetea de a plange sau cautarea timpului pierdut.

Ma bucur ca pot plange. Sunt recunoscator ca am lacrimi. Ma bucur ca acum am ochii inlacrimati, si ca uneori am puterea sa plang. E lamentabil de cei ce nu pot plange sau celor ce nu le vine sa planga. Un paradox...

Multumesc pieselor care sunt inzestrate cu amintiri puternice ce imi mangaie inima. N-am mai ascultat de mult o piesa anume. Sunt fericit ca tocmai dansa a reusit sa ii conserve spiritul si sa mi-l aduca inapoi, asa cum il stiu, atunci cand o ascult. Acum, de exemplu. Daca ati putea asculta piesa aceasta in timp ce cititi, poate o sa va reaminteasca si voua de cineva drag, de undeva... candva

 Imi e dor de bunicul meu. Il simt atat de viu in mine acum. "Capul sus" imi spune. Asa cum imi spunea si acum 2 ani, si acum 10 ani cand mergeam pe strada impreuna si imi aplecam capul in pamant. "Capul sus, drept!". Asa imi spunea cand eram doar o odrasla care nu facea diferenta intre dreapta si stanga, si asa mi-a spus si atunci cand eram un fecior ce nu stia Suma lui Gaus. Ultima data, ma intalnisem cu el pe afara in timp ce ma intoarceam de la scoala, cam cu 4-5 luni inainte sa plece. Se intorsese de la plimbarea lui de dupa-amiaza cu vesnicul sau ziar, Crai Nou, la subsioara. Mersesem o bucata in tacere asa cum aveam obiceiul iar atunci imi spusese "Edi...Capul sus". Ma uitasem la el si avea un zambet pe care pana si azi il tin minte. Ajunsesem la rascruce si acolo ne-am despartit. Avea sa se intample si o a doua oara, peste ceva timp, intr-o maniera diferita...

In vacanta de vara avea obiceiul sa treaca pe la mine, pe acasa. Tot timpul ii placea sa bata in geam. Ba uneori il vedeam direct cum taia gardul din fata balconului. Apoi il invitam inauntru si il serveam cu putina tarie. Tot timpul singea cu apa sau cu suc. Chiar si cand ma mai ducea prin crasme, doar ca atunci ma lasa pe mine sa beau din suc, dar ma ruga sa ii las si lui putin ca sa poa' sa stinga. Primul meu pahar de bere, el mi l-a dat. Un pahar cu ampretele buzelor a altor sute de oameni care au sorbit din el. Nu mi-a placut. Era prea amar si prea putin dulce. Am spus ca-mi place din orgoliul primordial a barbatiei mele pipernicite.

Penultimu Craciun, in care era inca voinic, m-a trimitese mama si bunica care preparau mancare acasa pana la el sa iau bors. Imi pusese borsul in plasa albastra din fas pe care o tinea tot timpul la el, si cu care ma trimitea la magazin cu sticle goale sa ii cumpar bere. Suceveana. Urmatorul craciun, aveam sa ii cant ultima colinda si sa ii aud pentru ultima oara vocea si pentru prima oara tremurand, aproape plangand. Frica de moarte exista, si nu suna frumos... Imi cer scuze, ca n-am avut puterea sa raman acolo, sa te tin de mana. Vroiam sa te tin minte puternic si voios, asa cum erai odinioara, nu sugrumat de moarte.

Imi pare rau ca n-am apucat sa-l cunosc mai bine. Acum, la o varsta in care am inceput sa-mi dezvolt un creier cu un manunchi de neuroni in el, m-am trezit fara dansul. I-as fi ascultat mai atent povestirile sale din Irak, explicatiile lui despre birotica, instructiunile despre condus si semnele de circulatie. As fi jucat mai bine sah cu dansul, l-as fi putut bate de unul singur, fara sa ma lase dansul sa-l bat. As fi stiut ca la Lotto trebuie puse numai 6 numere din 49 si nu 48.

Ii multumesc lui Scuty, varului meu, lui Stef, pana si lui Tyli, ca mi-au fost aproape in acea zi. Multumesc fierariei care mi-a oferit aceasta piesa in acea zi.

Imi e dor de tine, bunicule. Imi e dor sa mergem sa platim asociatia impreuna. Imi e dor sa iti mananc regina si sa vrei sa terminam tot jocul. Imi e dor sa-mi faci o tocanita si s-o mananc chiar daca nu-mi place. Imi e dor sa ma atentionezi sa nu ating cactusul ca inteapa. Imi e dor sa-mi cumperi sifon. Imi e dor sa-mi pastrezi bomboanele Sugus care le-ai primit rest de la magazin. Imi e dor sa vii la mine de ziua mea si sa ma lasi sa-ti fac o farsa.

Maine voi veni sa te vizitez, promit. Imi pare rau ca n-am mai trecut pe la tine... Sa ma astepti cu ochelarii pe nas citind ziarul. Poate vom juca sah, sau poate ne vom uita la televizor pe Realitatea TV. Sa ma astepti tu tabla de sah deschisa si cu piesele puse. Tu cu albele iar eu cu negrele, ca de obicei...

Bunica, tu mai ramai, te rog mult ...

10.18.2010

Sinteza

In pat ne nastem,
in pat traim,
in pat noi crestem,
si in pat dormim.

In pat invatam,
in pat ne-ndragostim,
in pat articulam,
in pat ne despartim.

In pat ne visam,
in pat ne iubim,
in pat ne sarutam,
si in pat ne trezim.

In pat ne dezbracam,
in pat ne simtim,
in pat evoluam,
in pat ne prostim.

In pat ne-mbolnavim,
in pat imbatranim,
in pat ne-nsanatosim,
iar in pat apoi murim.