IMG_6580

era mai usor acum 200 de ani inainte sa se inventeze aparatul foto. tehnologia aduce depresie. fotografiile ar trebui arse precum cartile considerate eretice in evul mediu. memoriile n-ar trebui privite cu ochii. sunt ca cepele. cu cat te uiti mai mult la ele cu atat iti vine mai mult sa plangi, dar totusi le privesti din nevoia de hrana. ce masochisti suntem.

in momentul asta ce n-as da pentru MSD. daca as putea as lua o lingura si as sapa afara din craniu jumatate din creier doar pentru a uita copilaria si viata mea de pana acum. sincer? as fi vrut sa fi trecut printr-un razboi sau printr-un holocaust ca sa nu-mi doresc vreo parte din trecut. ca sa nu am poze cu mine si cu el. stiu, stiu, sunt nerecunoscator pentru ce am si bla, bla. stiu. dar asa ma simt acum. trecutul meu bate prezentul. si poate asa va fi mereu. poate va fi ca legea lui murphy si peste o luna va fi mai rau. deci ar trebui sa zambesc.. sau poate apogeul fericirii in viata e momentul in care ti se taie cordonul ombilical si apoi tot degradezi pe parcurs. daca asa e, atunci as vrea sa mor tanar.

efectul unei poze e epidemic. caci nu poti sa te uiti la o poza si apoi sa o pui deoparte. te uiti la toata colectia de poze. apoi incepi alta. si alta. si alta. si nu te mai poti opri. si le iei de la inceput. si tot asa. pana ajungi sa te uiti la o poza la fiecare detaliu si iti inchizi ochii si parca pentru o fractiune de secunda, esti acolo, viu, si traiesti acele 10 secunde dinaintea si dupa luarea fotografiei. se zice ca in fiecare fotografie se prinde o bucatica mica de suflet. probabil in acel moment il recuperezi.

ah uite! ridana 2011! cat timp a trecut? doua- trei luni, cam pe la inceputul vacantei. uite-ne in gara. haha, robert cand nu mai putea de mers si tipa "caat mai eeste?! moor!". ce vreme buna era. cald. pft! timmy si "rave costume"-ul lui. ce bun au iesit micii aceia. bataie cu apa. nutella dimineata. seara leoarca. cat de rece a fost apa . cat de calda seara. cat de beata ea.

neagra sarului iunie 2011. atat de recent. in iunie. cate s-au intamplat in iunie! destule. uite, aici cu totii la masa. scuty si claudia.. terenul de fotbal. he, beer pong. i-am batut pe silviu si timmy. timmy si yvonna dansau. ce muzica era? are gust de "memories" de guetta. apoi manele. :)). "bem, si sase zile bem (sau erau 7?), manele pe sistem". inca mai stie versurile timmy. cat de lunga a fost seara aia. cat de cald dusul ala. cat de beat eu.

franta 2011. februarie. atat de mult timp a trecut de atunci. jimmy si  "les gros levres" ale lui. margot si sarcasmul ei. chilian si vesnica lui geaca. turnul eiffel. o dezamagire. mereu parea mai mare din poze. un succes. peisajul din el : mirobolant. unde era filmarea aia? La vie en rooose ... cate poze am facut atunci. dar parca tot nu ajung. daca as fi putut sa fac poza la fiecare secunda, m-as uita acum la fiecare in parte cate un minut. cat de lung sirul la cantina. cat de multe patiserii. cat de speriata ea pe avion. cat de high.

ha! putna 2010 si ridana 2010! cat de schimbati aratam cu totii.. ce fata si par avea scuty. ce ras eram eu. ce par avea stef. cat de neschimbat lungu. cabanutele alea mici si inchesuite si calduroase. gin si tonic. vodka si garrone. haha cat de rau i s-a facut lui lungu. ce ploaie dimineata. ce dranj la usa. ce nechef de plecare.

banchet clasa a VIII-a 2010. momentul de gala. stef dat cu placa. magda din asia. misu cu banii. moscaliuc tot incercand sa ne adune la poza. apoi doar el cu fetele. muzica: populara, house, manele. rockeri dansand pe manele si house. priceless. apoi am mers cu totii pe tarasa la padrino. apoi drumul spre casa. ne-am oprit in spate la stef. la 4 am plecat acasa.

in seara asta nu e 8 septembrie. seara asta e toate serile din poze. e 2011 si 2010. e ridana si neagra sarului. e putna si franta. simt focul de la ridana. vad mingea de ping-pong de la neagra sarului. vad champs elysees din franta. vad tot ce am vazut. sunt pe rewind in seara asta. maine dau record.

atatea poze. atatea poze. atatea poze. dar si mai multe amintiri. de ce nu mor? cat de usor ar fi.. cat de simplu.

cat de urat.

autointerviu. 2.

proba. proba.

doi.10.2.zece

se vede? apare pe ecran?

bun. asa ... cum incepem de data asta?

somme: voi incepe eu..

eddie: ok

somme: ce mai faci?

eddie: ai putea zice bine

somme: dar cum ar trebui sa zic?

eddie: daca a te plictisi inseamna bine, atunci fac bine. comparativ cu holocaustul fac bine. foarte bine.

somme: dar comparativ cu cum erai?

eddie: cam rau

somme: te-as intreba de ce doar ca sa umplu ecranul dar te cunosc

eddie: stiu ca ma cunosti. poate ma cunosti mai bine decat ma cunosc eu

somme: poate. in fine. ce ai mai facut in ultimul timp?

eddie: ceea ce am scris si in primul interviu ca voi face

somme: stii ca nu-ti face bine nu?

eddie: sunt constient

somme: si n-ai de gand sa faci nimic in privinta asta?

eddie: eu? nu

somme: si ce-o sa faci?

eddie: o sa astept

somme: ce o sa astepti?

eddie: pe cineva care sa aiba grija de mine. asa cum am scris in primul interviu.

somme: si pana atunci...

eddie: ... pana atunci o sa fiu asa cum sunt.

somme: aha... si crezi ca o sa vina cineva care sa aiba grija de tine?

eddie: cred ca da. adica... da, sper. am nevoie de cineva.

somme: de ce? nu iti e mai bine singur?

eddie: singur sunt prost. iubirea e cel mai bun viciu al meu.

somme: adica?

eddie: nu dauneaza (bine, dauneaza dar nu la fel de mult ca altele), nu costa (bine, costa dar nu e necesar sa coste). mi se potriveste. si ceea ce-mi place la ea, e ca tine celalate vicii departe. e ca o boala care tine departe alte boli. parca vazusem prin house o boala de genul asta. nu era iubirea, dar in fine.. asemanator.

somme: inteleg. dar tocmai ai iesit dintr-o relatie, nu tie frica sa intrii in alta?

eddie: nu, am nevoie de asta.

somme: o sa suferi din nou

eddie: desigur

somme: si..?

eddie: ..si ce?

somme: nu ti-a ajuns?

eddie: nu. mi-e dor. suferinta pentru fericire. e un deal bun. nu-i ca pactul cu diavolul, dar asemanator intr-un fel. decat plictiseala, mai bine simt ceva. chiar si durere

somme: asa gandesti acum

eddie: nu, asa gandesc mereu. ti-am spus, ma plictisesc singur si ma distrug singur

somme: dar ai prieteni. stai cu ei, au ei grija de tine

eddie: nu-i acelasi lucru. au grija de mine dar pe cat isi pot permite. si de distractie, da e distractiv dar ... lipseste ceva

somme: ce lipseste?

eddie: lipseste ... o imbratisare, o strangere de mana, un sarut. si prietenii mei nu prea sunt de acord cu astea.

somme: ha. halal prieteni, nu?

eddie: mda...

somme: dar lasand gluma la o parte.. chiar vrei sa o iei de la inceput?

eddie: odata si odata tot o voi lua, deci ce rost are sa astept?

somme: libertate?

eddie: ce libertate? ma simt liber oricum. si acum am libertate, si ce fac cu ea? ma plictiseste..

somme: nu crezi ca esti cam nerecunoscator?

eddie: ba da, dar ce sa fac? as putea sa incep sa ma duc prin spitale sa vad altii care ar vrea sa fie in postura mea, si m-ar influenta ce-i drept, dar voi uita peste 4 zile, apoi ma voi plictisi din nou

somme: urmeaza-ti visele ( suna penibil, dar cum altfel sa-i spun? )

eddie: nu stiu de unde sa incep. parca am prea multe si nu stiu pe care sa-l urmez. si stiu ca voi ajunge sa nu indeplinesc nici unul

somme: atunci alege-ti doar unul

eddie: mi-e frica. nu stiu care ar fi mai probabil sa-l indeplinesc si de asta mie frica sa le dau la o parte pe celelalte. asa ca le tin la un loc ca un buchet asteptand sa ofileasca incet, unul cate unul sperand ca va mai ramane vreunul

somme: cred ca ce-l mai bun lucru pe care ar trebui sa-l faci acum e sa


























eddie: am ramas fara tus...

somme: vad...

eddie: sa cumperi un cartus nou

somme: voi cumpara...















somme: esti bine?

eddie: ma descurc.. tu?

somme: eu scriu

e ora 1:29

dilema mea e ce cauti tu in costinesti
si eu in danemarca
unde-i sarutul aici?

vezi? vine toamna
inca putin si vine craciunul
apoi ultimul revelion
ca in 2012...

iti trimit o colinda din danemarca
pana in costinesti
via messenger
"stai chill"

un fel de zoofilie

atunci când am intrat în moarte clinică
amândoi era beznă
ceea ce era bine că
din câte ştiu nu trebuie să mergi înspre lumină
te trage raiul
însa noi nu vrem să ne uităm
niciodată incă

când în sfârşit ni s-a făcut incizia Y
arătam ca două orhidee înflorite
pe masa de operaţie
iar în locul ovulului
ni s-a pus o inimă
de câine

în fine ne-au cusut înapoi
iar pe cardiogramă
erau numai curbe în formă
de inima
de câine

au zis că suntem defecţi
dar ne-au dau drumul

lumea va arunca cu pamant in noi

si ne va ingropa sub el

dar nu-i nimic

vor creste orhideele

nicotina

nicoleta cristina e o fată
ca oricare alta
dar deosebită

nicoletei îi place să fumeze
trei
chiar şapte ţigări
pe zi (doar dunhil sau kent cu butonaş
cum îi zice)
iar prietenii
îi zic
nicotina

ei desigur îi place porecla
si le mulţumeşte părinţilor
în fiecare zi

nicotina e ...
cum să vă spun eu
e ca un şpray de calitate
ca o piţipoancă frumoasă
ca o manea sublimă
si crede că rozul
se asortează foarte bine
cu turcoaz

dimineaţa ţigara
crede ea
se asortează
de asemenea
foarte bine cu cafeaua
în care pune
trei
chiar şapte bucăţele de zahăr

seara stă pe mess şi vorbeşte
cu fetele care fumeaza
mai mult ca ea
sau cu baieţii măcar la fel
de frumoşi ca ea

îi palce să şi bea desigur
whiskey cu cola
sau tequila cu limonada
sau reds cu portocale
si când se ameţeşte
îi place să n-o arate

chiar şi asa
nicoleta cristina
vrea să ajungă mama
şi să aibă o fetiţă
pe care s-o numească
annemarie lori
fiindcă rimează
frumos
crede ea

deseori se uită în oglindă
să vadă cum îi şade
goală
crede uneori că sânii îi sunt
prea mici
alteori că e prea grasă
dar fundul îi place
cum arată
prin colanţi

nicoleta cristina
vede lumea ca un curcubeu
roz si turcoaz

nicotinei îi place
să fie aşa cum
crede ea că este

Apel

Apel umanitar si apel la constiinta...
Inca nu-i prea tarziu.

oceanografie

de câte ori ţi-am zis
nu mai băga
termometrul
în apă
mai ales că ştii
că-i un ocean


dacă te vei îndoi
vreodată
câtuşi de puţin
de el
înmoaie-ţi
doar degetul mare
şi vei vedea
că te vei
îneca
instantaneu