i'ai dat o siletua frumoasa
lină
ca un teatru absurd
de splendid pâna și Ionesco
și'ar face cruce cu nasul
mucos de la atâta Shakespeare
nu'i așa că trandafirul n'are
nevoie de culori să fie roșu
sau de grade Kelvin ca să
ardă?
nu'i așa că sihastrul nu poate fi
sihastru fara ca alți șapte
miliarde să fie
singuri?
nu'i așa că Romeo nu poate fi
rom; eu beau in Julie tătrie
cu tămâie, ard gradele'n
lămâie
nu'i așa că noi suntem poveste
si nimeni nu ne dă de veste
că'i atât de frig în afară
de noi, ia o vestă
nu'i nașa noastră Universul
ce'o să ne'nvețe copilul mersul
e frig afara poartă'mi fesul
pe fesele tale cu porii deschiși
cu pruncu'n poale
cu prezervativu' moale
de nectar de albine culese
n'am nicio grija mă doare'ntre
mesele din bar de atâta muze
ce n'au loc pe buze din cauza
ta-
liei cu care mi'ai cambrat
sufletul
